Caută
  • Dan Izvernariu

Dan, cu ce iti pierzi timpul in viata?

Multi, foarte multi, cei mai multi , nu au depasit la varsta maturietatii timpul copilariei. Pe o parte, de bine, pe de alta parte...rau. Copilaria este sincera, naiva ades insa partea ei negativa ce se poate reflecta in adolescenta si mai in epoca de aur a maturietatii, este EGOISMUL. Cu totii stiim ca , inca de mici, priveam moartea altora (martori sau nu) ca un fapt "ce imposibil sa ma priveasca "; in alte cuvinte nu cred ca cineva pana la o anumita varsta nu a stiut ca va muri.

Unii au ramas asa, asumati in propria lor perspectiva egoista , uitand ca "finele" le este obligatoriu . Ne privin ades in oglinda, cu un scop...freza, machiajul, barba...putini au prezenta de spirit ca sa se priveasca astfel incat , ochi in ochi (Eu cu Sinele meu) sa constat ca nu sunt nici conservat si nici etern.

In EGOISMUL despre care va vorbesc in epoca maturietatii si a varstei de aur, se reflecta doar copilul cinic de ieri si imaturul "asumat" de azi.


In aceasta asumare nu exista altceva decat Eu-l propriu ca si cum tot ce este injurul lui nu ar face parte din el ci ceva in afara lui si auto iertarea fara corespondenta in concluzie justa. Despre "auto,antuirea" lui Carl G. Jung, nici vorba, chiar daca paradoxal exista concluzie. Asa explic ca o mare majoritate este azi , autista sentimental cu toata informatia culturala ce o poate avea oricine. Toti vad, citesc, asculta, experimenteaza insa fara rezultat in suflet. Acestia au ,poate(?), un avantaj, in ceasul mortii fiind singuri in sinea lor si in lumea lor ce nu a fost impartita cu nimeni, vor avea doar un regret. Acea nemultumire trecuta in revolta. Sau poate si mai rau... . Odata, prin 1993, am fost intrebat intro sedinta de Tantra verticala, pur filosofica: "- Dan, tu cu ce iti pierzi timpul in aceasta viata scurta?" Cand reusesti sa raspunzi sincer la aceasta intrebare, simtind ce iti raspunzi, o sa ai un soc, socul timpului pierdut inutil si poate bucuria ca ai descoperit din timp.

29 afișare