Caută
  • Dan Izvernariu

Dan, incotro?



Gasesc o imagine color in Google , o fotografie a unei strazi vechi din Lisboa. Cautarea mea are ca tematica un tablou decorativ pentru dormitorul nostru. Initial am prelucrat o imagine ce reprezenta docurile din Porto, Portugal; mai apoi am schimbat ideia, Lisboa mea mi s-a parut mult mai decorativa ca subiect si iata imaginea finala alaturat. Ruas de Lisboa Photoshop paitings oil in cavnavas theme Dan Izvernariu - post producer Madrid , España 2019 (2450 x 3950 pixels, 300dpi) Este o caldura sahariana in Madrid azi. Imi aminteste de calduriile tipice din Lisboa cu peste 40ºC+ la umbra. Acea caldura ce nu te face sa transpiri dar sa simti cum seci precum carbunele umed expus la soare. Imi prepar cocktailul meu de weekend , un amestec de vin verde , suc portocale natural, Guarana brasiliana si multa gheatza. Un long drink ce mai struneste putin hipofiza pe timpuri de caldura mare si oboseala data de acestea. Privesc indelung la paharul portocaliu , aburit de gheata. Asa imi amintesc si de portocaliul si lumina aurie de acasa din Lisboa . Imi pun unul din albumele lui Evora si locul meu de lucru se transforma in vechiul meu atelier din Lisboa in care fumand pipa ca acum meditam la lucruri boheme , romantice si de mult bun gust art.

Este pentru prima oara dupa un an si jumatate de la collapsul sotiei mele, cand simt ca am chef intens sa mai produc ceva in viata, ca imi revin, ca vreau sa traiesc in bohemul meu cu putin lux, cu putina fantezie... Un pas atat de important in propria vindecare psihologica spunandu-mi ca eu stiu sa traiesc si vreau sa traiesc pana la sfarsitul zilei mele si nu oricum. Madridul nu imi poate oferi bohemul art lisabonez cauza a diferentei culturale ce aici bate mai mult in materialism decat in spiritul visului trait si nu imaginat. In paralel ma uit si in fotografiile viitoarei mele sotii facute anul trecut in Segovia. Le transpun imaginar in cadrul lisabonez pentru a vedea cum arata imaginea complecta a viitorului meu.

Un gand ma strafulgera prin cap, vad o italianca ce nu este italianca eleganta in cadru venetian ce nu este venetian ...iata ideia finala in care ma scald azi pregatind viitorul. Odata, pe aceste strazi in 2007 (-8 ?) ajunsesem sa ma intreb inopinant "Dan incotro?" Acest fapt m-a speriat in acel moment cumplit. Atunci m-am simtit cel mai vulnerabil si mai singur om din lume pentru simplu fapt ca in constiinta mea s-a format ideia de existenta, unicitate, efemeritate. Eram fericit stiam insa ca toate acestea intro zi nu vor mai fi. Acum observa, cat de putin ii trebuie unui om ca sa fie fericit chiar si proaspat iesit de pe marginea prapastiei mortii, a uratului, a cinicului a... cosmarului in care vezi fara sa poti face nimic cum totul apune, se duce, se distruge capatand forma mortii si a uratului. Adevar, daca nu as fi intalnit actuala mea jumatate, azi as fi fost un om ce nu ar mai fi vrut sa traiasca aceasta viata; vreau sa spun, motivatia in viata este dragostea si bunuriile ei, in rest nimic nu conteaza si nimic nu multumeste sufletul chiar daca spiritul doreste. Intro zi scocotelile cu viata se vor incheia, valabil la oricine , important este sa nu uiti cine esti, ce esti si ca de mult ai realizat sufleteste pana in ziua contabilizarii. Ramane un fapt intre DA si NU , incotro TU pana in ziua in care "nimic din toate acestea nu vor mai fi." ( Satine_Moulin Rouge filmul, Nicole Kidman)

#DanIzvernariu #MadalinaIzvernariu #Legendapersonala #Photoshop #Boehmia #Lisboa #Psihologie

23 afișare